Fie ca mirii prefera o formatie sau un DJ la nunta, cele mai multe dintre astfel de evenimente, oricat de elegante ar fi, adug un soi de omagiu traditiilor prin includerea in playlist a catorva melodii populare. O parte dintre ele sunt gaselnite moderne sau cel putin reinterpretate insa, la fel de bine, la nuntile romanesti se joaca pe ritmuri alerte dansuri care au aparut pe teritoriul tarii inca de pe vremea dacilor. Cu precadere acestea au avut initial valente religioase insa pe masura ce timpul a trecut, au intrat in folclorul romanesc drept prilejuri de distractie si, desigur, de curtare. Prin urmare, iata cateva dintre dansurile traditionale romanesti care trebuie incluse in programul nuntii.

Ciuleandra – Dansul sufletului pereche

Dansul Ciuleandra poate fi considerat cu usurinta un brand de tara insa putini sunt cei care cunosc originile acestui dans. Prima consemnare despre Ciuleandra dateaza de pe vremea getilor si facea parte din cultul lui Zalmoxis. Dupa ce era indeplinit tot ritualul cu succes, adunarea striga Doberos Dabeis, despre care se crede ca este formula initiala a strigaturii din cantec Doua fire, doua paie. Continuarea, respectiv Ia ciuleandra la bataie se refera la cadenta pasilor, a caror menire era sa invoce soarelui. Mai tarziu, dupa formarea poporului roman, Ciuleandra a devenit jocul in timpul caruia flacaii si fetele isi gaseau sufletele pereche.

De cateva ori clocotul de patima e strapuns de chiote prelungi, tasnite parca din stravechimea vremurilor, sau de vreun tipat de fala cu sanii aprinsi de stransoare… Şi asa, jocul pare ca va continua pana ce toti jucatorii isi vor topi sufletele intr-o suprema inflacarare de pasiune dezlantuita… Dar, brusc, ca si cand l-ar fi taiat cu foarfecele, cantecul se frange si ingramadirea de tineri se risipeste intr-un hohot de ras salbatec, ca geamatul unei imense placeri satisfacute, incat chiar vaile se umplu de un cutremur, parca furia patimii omenesti ar fi desteptat pana si instinctele de amor de mult intelenite ale pamantului…” descria Liviu Rebreanu ritmul dracesc al jocului.

Perinita – Dansul ritualic al sarutului

Hora este unul dintre dansurile romanesti care simbolizeaza trecerea miresei de la statutul de fata la cel de nevasta. In mijlocul dansatorilor se punea o pernuta (perinita) unde mireasa primea cate un sarut din partea flacailor, ultimul din partea altui barbat decat al sotului. De altfel, aceasta este ultima data in viata cand mireasa va putea sa se prinda in hora perinitei. O alta traditie spune ca in timpul acestui dans, flacaii isi putea saruta dragutele fara sa fie mustrati de ochii aprigi ai mamelor.

Brasoveanca – Sursa de inspiratie pentru dansul de salon

Asa cum ii arata denumirea, dansul pentru cupluri provine din Brasov. Originile sale nu sunt foarte sigure insa pasii simpli si ritmul din ce in ce mai alert fac din acesta o alegere potrivita pentru o nunta. Mai mult de atat, dansul popular a constituit sursa de inspiratie pentru un dans de salon de la jumatatea secolului al XIX-lea, numit Romana. Compus de Iacob Muresianu, dansul intrunea elemente din diferite jocuri transilvanene, printre care si Brasoveanca.

Fedelesul – Dansul din ajunul nuntii

In mod traditional, Fedelesul se juca cu o zi inainte de nunta, atunci cand se impodobeau casa si bradul de nunta. In hora se prindeau cu precadere tinerii si se joaca in mod special in Muntenia si Oltenia. Dificultatea si caracterul spectaculos al acestuia constau nu doar in rapiditatea ritmului, ci si in triectoria pe care trebuie sa o urmeze dansatorii. Fedelesul incepe cu o hora mare, din care se desprind cateva grupuri mai mici care se invartesc si se ocolesc in acelasi timp.