O sa radeti. A fost ideea mamei mele. Nu sa facem o nunta cu nuante scotiano‑irlandeze. Pe aceasta am crescut-o la san noi, Ioana si cu mine, dupa ce taramurile fermecate ni s-au furisat in suflet. Ploaie parca desprinsa din Lowlands, scotch cu pedigree si ani la numar (cel putin 12) din Highlands, tufe de ilice cu bobite rosii ca pe drumurile de tara de langa Rusborough, pastrav in coaja de brad ca la el acasa, pe la Inverness, tap dance ca la Michael Flatley, ciulini in buchetul miresei si regii cu Scotland the Brave drept coloana sonora.marius-constantinescu

Nu, mama*, doamna respectabila si responsabila, cu calcatura sociala, s-a uitat in ochii mei si a spus: „Atunci ar trebui sa porti kilt“. Fara zambet, fara „stii ca, de fapt, glumesc“, fara „hai ca nu e o idee atat de rea“. Simplu. Vreti o nunta ca un spectacol? Mergeti pana la capat. Ideea de a asorta la o tuxedo jacket de catifea neagra o fusta rosie Stewart-like a gasit in mine teren fertil.

Iar mama miresei s-a transformat in eminenta cenusie a mizanscenei noastre, aparand cu valuri de tartan vargat si multicolor. In joc intraseram nu numai eu, mire nedus la biserica, ci si nasul insusi (dragul de Roby Saltz, sotul sopranei Leontina Vaduva), si cavalerii de onoare. O idee zurlie poate increti mai multe minti.

Cu modelul in dinti, am aterizat la nea Mihai Oprea, cel mai destoinic croitor de la Opera Nationala Bucuresti. Daca s-o fi crucit in mintea lui ca vreau nu una, ci mai multe fuste, a fost suficient de elegant cat sa nu-mi arate. Si iata piesa: lungime regulamentara, pliseuri la spate, petrecuta in fata, margine franjurita, ca e must. Nea Mihai cu suflet mare a desprins un sporran (tascuta purtata peste kilt) de la unul din costumele proaspetei productii de Lucia di Lammermmor si mi l-a imprumutat… sine die.

Pentru poezia fotografiilor si sobrietatea bisericii, am optat pentru pantaloni gris-perle si am exilat jucausul doar in sosetele cu model celtic. Dansul nostru (o volta coregrafiata de noi insine dupa filmul Elizabeth de Shekhar Kapur) si primele ore ale petrecerii le-am parcurs tot clasic si scrobit ca la Ascot. Dupa, insa, printr-o tacita soricareala cu mireasa si cu DJ-ii, patru personaje-cheie ale nuntii si‑au facut reaparitia in splendoarea masculinitatii lor, cu gambe dezgolite si atitudini de Braveheart, in sunet de tambur si de cimpoaie.

Nici ca m-am sinchisit ca, de sub fusta mea, ieseau doua picioare paroase, neconturate la sala si nevazute de soare. Ne-am distrat extraordinar, nunta chiar a fost un spectacol la care au contribuit si pliseurile cu staif scotian. Si, de atunci, ma tot face sa zambesc intrebarea: „Ai purtat ceva pe sub kilt sau nu?“. Scottish Tartans Authority ne invata ca nu exista decat un singur raspuns acceptat: That’s for me to know and you to ponder!

 

Text de Marius Constantinescu

Doamna Luminita Constantinescu este realizator TV si cronicar muzical. Marius Constantinescu este jurnalist si producator TV.

 

Editia 6 toamna 2016 este disponibila in reteaua de distributie Inmedio precum si la numarul 0742242885 sau mesaj privat pe Facebook Nunta si se vor trimite prin curier.

Articolul de mai sus face parte din editia numarul 1, primavara 2015 al Revistei Nunta by Carmen Ionita. Actualul numar al revistei, precum si editiile mai vechi ale acesteia pot fi comandate prin telefon la  numarul 0742242885 sau mesaj privat pe Facebook Nunta si se vor trimite prin curier.

Foto prima pagina Shutterstock