anca-ciuciulinAșa cum cămașa tradițională, purtată de români de sute de ani încoace la lucru și la zi de sărbătoare, este o alegorie, tot așa și rochia de nuntă ar trebui să fie un discurs identitar unic, o compoziție armonioasă, cu reguli coerente, maiestuoase, sentimentale. În ultimii ani, motivele etnice au migrat din arhive etnografice pe podiumurile marilor prezentări de modă, dar și pe străzi, la festivități, evenimente sociale, pe covorul roșu și, spre bucuria mea, la ceremonii nupțiale.

Ia și marama sunt „amintiri la purtător“; purtându-le la nuntă, voi, mirese de secol 21, faceți o reverență față de toate femeile neamului. Mai mult, voalul provenit din năframă întrupează liniștea demnă, izvorâtă din certitudinea rădăcinilor și a istoriei. Fie și doar câteva accente preluate din cultura românească veche vor aduce noroc și vor proteja legăturile ce se strâng acum, la nuntă, între femeie și bărbatul-pereche.

Într-un demers de recuperare a semnelor și însemnelor tradiționale din portul popular românesc, revista Nunta By Carmen Ioniță a inclus în această ediție două pictoriale dedicate tradiției și inserării elementelor folclorice în ținuta contemporană de nuntă.

Sunt în țara asta sute, poate mii de artizani amatori și meșteri populari, ba chiar manufacturieri din mediul urban care își dedică timpul și efortul conservării acestui repertoriu național încă viu. Vă propun vouă, miri și mirese, să vă alăturați lor și acestui proiect educativ încurajând respectul față de patrimoniul românesc și recuperarea spiritului național prin însemnele tradiționale.

Căci, precum însăși țara, cămașa românească e sfântă.

Editorial de Anca Ciuciulin, redactor-șef Nunta by Carmen Ioniță

Materialul a fost publicat inițial in ediția cu numărul 3 al revistei.

Foto prima pagina catalin eremia/Shutterstock