Text de Oana D. Botezatu

Să zicem că aveți de consiliat trei cupluri de viitori miri. Dacă aceștia ar fi foarte diferiți în intențiile lor de abordare a felurilor de mâncare – unii sunt de o exigență clasică, alții iubitori de tradiție și feluri tipice regi­onale, iar ceilalți boemi, nonșalanți și nepretențioși – care ar fi propunerile specifice fiecărei tipologii?

Aș propune oricui să aibă încredere în mine, ceea ce am și făcut de fiecare dată când mi s-a cerut o ofertă pentru o nuntă sau un botez. Întrucât toate lucrurile au mers bine la capitolul încredere, n-am gătit până acum pen­tru niciun eveniment de felul acesta. Am creat foarte multe meniuri pen­tru evenimente festive, însă nu am luat în considerare tipologii umane, ci mai degrabă marjele de buget, sezo­nalitatea, ergonomia și capacitățile de producție. Poate va părea ciudat, dar când creez un meniu, oricare ar fi destinația lui, mă concentrez mai întâi la cei care-l vor găti și abia apoi la cei care vor mânca. Dacă oamenii care pun în operă meniul sunt mulțumiți și mândri de ce au de făcut, sunt șanse bune ca oaspeților să le placă mâncarea din farfurie.

1

 

Există un element comun al meselor de nuntă, sunt feluri indispensabile?

Elementul comun ar trebui să fie mân­carea cu gust spectaculos și, mai mult decât atât, surpriza, surpriză care vine din abordarea diferită a unor feluri care sună cunoscut, dar care nu arată cum s-ar aștepta oamenii să vadă. Nu cred că putem vorbi de feluri indispensa­bile. Până la urmă, dacă un meniu nu e cartea de vizită a unui local, ci e unul pre-comandat pentru un eveniment, ar trebui să poată face obiectul unei negocieri între cel ce va fi oaspete și cel ce va fi gazdă.

Se știe că mirii și miresele vor să aibă o recepție originală, memora­bilă. Le-ați recomanda să includă în meniu experimente originale?

Poate că vor să aibă o recepție originală, dar experiența îmi arată că, indiferent de ce ar vrea, cei mai mulți aleg calea sigură pe care au văzut-o și la alții, iar asta ne cam scutește pe toți de experiențe memorabile. Partea proastă e că o a doua nuntă, respectiv a doua șansă la memorabilitate, nu prea vine la îndemâna tuturor, excepțiile fiind rare.

2

 

Ce-ar conține un meniu pentru o cere­monie în sezonul rece?

Dacă e rece și opțiunile din piață sunt puține (nu vreau să iau în considerare roșiile plasticoase și salata crescută pe vată), nu înseamnă că-i musai să fim triști și plictisitori. Există totuși o varietate de legume care pot fi exploa­tate foarte bine. Mă refer la varză, conopidă, morcovi, gulii, păstârnac, țelină, dovleac. Limita e doar fante­zia bucătarului. Cărnurile pot fi mai bogate în grăsime, vitaminele pot veni din fructe sau legume exotice sau chiar din produse locale fermentate, și aici putem înșira o listă lungă de murături și brânzeturi fermentate.

 

Dacă printre invitați sunt vegetarieni, ce feluri cu alură festivă propuneți?

Nu pot să propun feluri, întrucât o denumire nu spune nimic. Nu mi-ar spune mie, cu siguranță. Consider însă că oaspeții unui eveniment festiv, dacă ne referim la acest caz particular, tre­buie tratați cu egală grijă. Adică n-aș da unui vegetarian garniturile invitaților care consumă carne. Legumele pot fi gătite și delicios, și spectaculos, iar aici ne întoarcem la limitele impuse de cre­ativitatea bucătarului.

Deseori, felurile de mâncare sunt aduse la masă la intervale de timp foarte scurte. De unde ni se trage și care ar fi un tempo corect?

Cred că graba aceasta ni se trage de la organizare, care depinde foarte mult de buget. De obicei, evenimentele de felul acesta au mai mulți oaspeți decât poate deservi personalul cu lejeritate, caz în care se naște un soi de panică. Presiunea generată de oaspeții care așteaptă să fie serviți e resimțită cu atât mai puternic cu cât oaspeții sunt mai mulți și personalul mai lipsit de experiență. Un coordonator de eve­niment lucid și experimentat ar ajuta în multe cazuri, dar coordonatorii de evenimente buni sunt chiar mai rari decât bucătarii buni.

3

Ce să luăm în considerare când stabilim lista de băuturi?

În mod normal, mâncarea și băutura ar trebui să se completeze reciproc. Tot din experiență vă spun că modul normal a fost transformat în mod ideal și din acest motiv întâlnirea cu el e ca întâlnirea cu un OZN. Chiar și  simpla menționare atrage priviri pe jumătate compătimitoare, pe jumătate speriate.

 

Care sunt cele mai comune greșeli în stabilirea unui meniu de nuntă?

Mirii ar trebui să știe că e evenimentul lor, că nunta marchează începutul oficial al unei vieți în cuplu și că generează amintiri care durează o viață. Să vrei să faci pe plac tuturor e cea mai comună și singura mare greșeală pe care o fac în cultura noastră oamenii care decid să facă o nuntă. Nu doar că e imposibil de realizat, dar e și  păgubos. Pierzi multă energie, pierzi toată distracția.

 

În reușita unui ospăț, ce procente acoperă pregătirea meniului, servirea, calitatea veselei, savoire- faire-ul de care dă dovadă personalul etc.?

Aș pune semnul „egal“ între toate.

 

Sunt românii mai pretențioși decât alții la mâncarea festivă?

Mai degrabă dimpotrivă. Am mai spus-o, avem pretenții mari și standarde joase. De aici iese multă distracție pentru cei care observă de pe margine.

 

Lăsând deoparte trendurile gastronomice, ce vă place dumneavoastră cel mai mult să mâncați la o nuntă?

Până acum, nimic nu mi-a plăcut cel mai mult. În schimb foarte multe lucruri mi-au plăcut cel mai puțin.

 

Care este, din punct de vedere gastronomic, nunta cea mai reușită la care ați participat?

Să nu deschidem cutia asta.

a